Balta Alba. Calatorie in Africa , Vasile Alecsandri

DOAR 9 LEI

Calatorie in Africa constituie primul text din literatura noastra care se structureaza in perspectiva unei teme ce depaseste proza epocii, anticipand una dintre achizitiile modernitatii; gasim aici ceea ce as numi tema povestirii ca spatiu securizant. Calatorul, deloc nepasator fata de primejdiile drumului pe mare, se instaleaza in povestire ca pentru a uita ceea ce il apasa mai mult; cand marea „ia o privire ingrozitoare“, cand „mii de ganduri ma impresura in zestimpul amurgului“, cand, la imbarcare, „ma cuprinde o jale adanca ce imi aduce descurajare in suflet si o presimtire dureroasa ce ma face a crede ca nu voi mai videa tarmurile si fiintele iubite mie“, naratorul cauta taifasul, adapostul povestirii; un adevarat labirint de povesti, pentru ratacirea fricii, e aceasta calatorie in Africa. […] Buchetiera de la Florenta si Calatorie in Africa sunt islicul si palaria prozatorului Alecsandri, ideile „vechi“ si ideile „noua“ amestecandu-se in „totul neregulat si neobicinuit“ al unui „teatru curios“ – viata si opera unui scriitor caruia posteritatea ii ramane inca datoare.

Orasul cu fete sarace, Radu Tudoran

DOAR 9 LEI

Daca ne mandrim cu prezenta scriitorului, jurnalistului si poetului roman Geo Bogza, in Colectia Biblioteca pentru Toti, la fel o facem si cu cea a fratelui sau mai mic, Radu Tudoran, a carui puternica prezenta se face simtita prin romanele Toate panzele sus!, Fiul risipitor, Un port la rasarit, Anotimpuri.. iar de saptamana viitoare si prin romanul Orasul cu fete sarace.

Toate povestirile,inspirate dintr-o lume in care ai zice ca nu se intampla nimic,ca in targurile de provincie ale lui Sadoveanu, au subiecte tari, nu lipsite de elemente senzationale. Dupa fiecare s-ar putea face cate un film (in genul filmelor bazate pe nuvelele lui William Somerset Maugham). Exista multa epica in aceasta carte de debut a unui foarte talentat prozator. Dar exista, mai ales, un stil atragator, datorita caruia „vezi“ tot ceea ce-ti povesteste autorul.
                                              criticul de carte Alex Stefanescu

La tiganci, Pe strada Mantuleasa, In Curte la Dionis - M. Eliade

 

Maitreyi, Nunta in cer, Romanul adolescentului miop, Noaptea de Sanziene, Intoarcerea din Rai, Huliganii.. toate aceste romane il au in comun pe istoricul religiilor, scriitorul de fictiune, filozoful si profesorul roman - Mircea Eliade, astazi urmand sa va prezentam si cea de-a sasea opera prezenta in colectia noastra - La tiganci, Pe strada Mantuleasa, In Curte la Dionis.  

Nuvela fantastica La tiganci (scrisa la Paris, in 1959 si publicata in volumul omonim, in 1969, la Editura pentru Literatura) marcheaza inceputul unei noi etape in creatia literara a lui Mircea Eliade, in descendenta fantasticului filozofico-mitic eminescian, fiind considerata o capodopera a fantasticului romanesc.

                                                                                              DOAR 9 LEI

Ai fost un prost. Nu trebuia s-o visezi, trebuia s-o iubesti.

                                                                                   La tiganci, M. Eliade

Wow!

Ho, ho, ho! Fa pe Mosu' cu-n sms la 1771!

Din lumea celor care nu cuvanta, E. Garleanu

Emil Garleanu, prozator, regizor, scenarist de film si jurnalist roman, se regaseste in Colectia Biblioteca pentru Toti cu cea mai cunoscuta opera a lui  - Din lumea celor care nu cuvanta (aparuta pentru prima data in anul 1910), opera in care relateaza intamplari alegorice din viata gazelor, pasarilor, animalelor si plantelor.

Schitele Din lumea celor care nu cuvanta sunt rezultatul numai al inspiratiei si indemanarii sale artistice: "scoala noua" n-a avut nici o influenta directa in compunerea lor - incercarea de a-l substitui pe Garleanu d-lui Sadoveanu ca "vioara prima" a samanatorismului mi putea , sa reuseasca, intrucat tanarul ofiter barladean nu era, in realitate, decat o modesta vioara secunda.

criticul Eugen Lovinescu

Meditatii si Elegii. Satire si Fabule, G. Alexandrescu

Din cele mai multe poezii, vedem în Alexandrescu o pornire firească spre o cugetare mai înaltă, mai abstractă, spre meditaţie; şi dacă adeseori versurile lui sunt încete şi greoaie, deodată o lovitură de aripă ne vesteşte urcarea apropiată. Şi în adevăr poetul se avântă înălţându-se într-un sbor falnic, pentru a pluti apoi în văzduhul liniştit: de acolo, pământul acesta i se pare ca o jalnică vale de plângeri, departe, departe, în care ne frământăm în zadarnice şi neputincioase svârcoliri. Pentru a pluti aşa de sus, Lamartine îi mai împrumută câteodată puternica lui aripă. Încet sau deodată poetul cade apoi din nou pe pământ...

Poetul vesteşte, preamăreşte, evocă şi pe urmă se opreşte deodată. Părându-i-se c-a mers prea departe, bănuiala îi muşcă sufletul şi-l face să se întrebe: dar dacă nu se va întâmpla? Farmecul e rupt. Plumbul din aripă atârnă şi vulturul cade din înălţimea albastră a nădejdilor, pe pajiştea verde a bănuielilor...

În afară de asta, Alexandrescu mai e şi un intelectual, un cugetător îndrăgostit nu numai de largi gânduri, ci pornit şi spre o cercetare mai amănunţită. Talentul lui de cercetare, de analiză, pornit spre idei, spre pilduiri, sprijinit şi de o mare putere de observaţie a împrejurărilor din afară, şi mai ales de un puternic simţ moral au făcut din el un fabulist şi un sati­ric, de un însemnat înţeles social (...)

criticul Eugen Lovinescu

Pasteluri si poezii populare ale romanilor, V. Alecsandri

Deja prezent in colectia Biblioteca pentru toti cu volumul Teatru, V. Alecsandri revine in atentia cititorilor nostri cu Pasteluri si poezii populare ale romanilor.

Urmeaza cateva citate din Titu Maiorescu, Asupra poeziei noastre populare si  Directia noua in poezia si proza romana: 

"D. Alecsandri împarte poeziile, culese şi întocmite de d-sa din gura poporului, în balade (cântece bătrâneşti), doine şi hore. În ele găsim poezia aproape a întregului popor: Moldova şi Ţara Muntenească, Transilvania şi Basarabia sunt deopotrivă reprezentate. Mai la fiecare poezie, la fiecare aluziune socială din ea, la fiecare cuvânt mai greu, D. Alecsandri a făcut note explicative, care, în cea mai mare parte a lor, adaugă la meritul cărţii şi cuprind observaţiuni pline de interes… Am trece mult peste marginile unui articol de revistă când am sta să relevăm toate frumuseţile din colecţiunea d-lui Alecsandri. Un singur punct ne permitem încă să semnalăm atenţiei cărturarilor noştri: cuvintele cele originale, care ne surprind mai pe fiecare pagină a acestor poezii populare…

După o lungă tăcere, din mijlocul iernei grele ce o petrecuse în izolare la Mirceşti, şi iernei mult mai grele ce o petrecea izolat în literatura ţărei sale, poetul nostru reînviat ne surprinse cu publicarea Pastelurilor… Pastelurile sunt un şir de poezii, cele mai multe lirice, de regulă descrieri, câteva idile, toate însufleţite de o simţire aşa de curată şi de puternică a naturei, scrise într-o limbă aşa de frumoasă încât au devenit fără comparare cea mai mare podoabă a poeziei lui Alecsandri, o podoabă a literaturei române îndeobşte… "

Povestea vorbii, Anton Pann

 

– O, Doamne! – răspunse bunul ghicitor –

Eu o ştiu pricina, frate slujitor,Şi tocma d-aceea vremea prelungesc,

Că îmi este milă lumea să muncesc;

Dar puteam inelul să-l ghicesc pe loc

Şi băgam d-atuncea pe mai mulţi în foc;

Ci crez omenirei, că om sunt şi eu,

Şi greşim adesea toţi lui Dumnezeu;

Dar el ne aşteaptă să ne pocăim,

Nu ne pedepseşte-ndată cum greşim,

Într-acest chip nouă pildă vrând a rău-n grab să-l pedepsim…

Tari de piatra, de foc si de pamant, Geo Bogza

 

Dupa romanul Poemul invectiva, Shop Jurnalul se mandreste sa va prezinte o alta opera a scriitorului, jurnalistului, poetului roman, teoretician al avangardei, Geo Bogza, si anume Tari de piatra, de foc si de pamant (apare acum in prima editie integrala dupa cea din 1939, de la Fundatia pentru Literatura şi Arta "Regele Carol II").

Volumul lui Geo Bogza -  Tari de piatra, de foc si de pamant, reuneste reportaje scrise in urma unor calatorii intreprinse in anul 1934, pe cand autorul era corespondent al ziarului Vremea.